Just me...

" She got both feet on the ground......... She got her head in the clouds..." ;)

luni, 7 martie 2011

Mărțișor....

Cine? Eu și soțul. Ce? Activități de "sâmbătă seara" Unde? În baie. Când? Aseară. De ce? Deoarece... Cum? Ooooh... Rapiiid...

Dimineață. Ies nerăbdătoare de sub duș... Păi DA! De o săptămână... mă trăsnii ideea și... acolo ramase... Oaaau!!! Da' cu ce chef a venit!!!
- Diseară avem o activitate comună, în baie, de mare angajament..., îi spun soțului... întâlnit în calea-mi spre cameră...

- ?!... îmi place cum sună... dar... n-am putea grăbi momentul?!", veni răspunsul dintr-o suflare...

- Nope... ce urmează să facem, de fapt, să-mi faci... e... nu știu... e... secret... deocamdată... Dar... să știi că decizia pe care am luat-o ... nu mai poate fi anulată. M-am hotărât și gata!
- Mey "fimeie".. mă pui pe gânduri... Dă-mi un indiciu, ceva... că mai e mult până diseară, rostește soțul dezorientat...
- Nuuu... nu... te rog... nu insista... E surpriză! Doar pregătește-te... eu am  încredere în tine și vreau ca rezultatul să fie pe măsură...

Deh... a urmat o zi plină... de întrebări, mesaje etc... Obositor, dom'le!!! Dar... n-am divulgat secretul... până... veni seara...
- Gata! Sunt pregătită!"...

Ușa băii s-a deschis rapid și...
- Ce, Doamne iartă-mă, vrei să fac cu asta ?"... Ah... nu... nu mă pricep... știi bine!!!, șopti soțul...
- Dar nu trebuie să te pricepi... trebuie să vrei... Eu... vreau... tu vrei, știi tu... Dacă nu, mi-l fac singură... și tot mi-l fac... Așa că...intri?! sau ?!... Și e ușor, de altfel... Eu am pregătit deja terenul, no?!
- Mey... nu știu... dacă nu-mi iese.. Dar știi ce?! Ok... fie cum spui tu... sunt alături de tine...da?!...

- Treci la treabă, te rooog!!!

După... 3 minute... juma' de treabă e rezolvată... dupa alte 3... sunt gata... WHAT?!?! Atât?!?!
Deschid ochii și-mi privesc soțul: "De ce taci? Cum e? Întorc capul... și...

- Mey!!!!! Bey... nu-i adevărat!!! Dacă nu stii ce-i ăla un breton... de ce te-ai mai băgat?! Hai mă'... ce, pana mea, mi-ai făcut!!!"...
Ce?!?!?! Juma' de față cu bretonul la nivelul dorit... juma'... cu un cm mai sus...

- Ți-am spus că nu mă pricep. Tu!!! nu și nu... că vrei... bla, bla, bla..., își susținea "nevinovăția", soțul...
- Mey... una e să nu te pricepi... și una să nu cunoști ce e ăla un breton!!! Căci asta reiese din ce mi-ai făcut!!! Mama ta a avut vreodată breton?! Să o întrebi dacă nu vrea să-i faci unul!!!
- Dar... poți să lansezi un nou stil, știi asta?!", încearcă soțul să relaxeze atmosfera...

Privesc, iarăși, în oglindă și... - mey... te costă o pereche de pantofi... dar d'ăia... adevăraaaații !!!...
În dimineața aceasta... parcă e mai bine... m-am obișnuit, oarecum, cu asimetria... Sincer... m-aș fi băgat aseară... să-l uniformizez... dar mi-a fost teamă... pentru că nici eu nu mă pricep... "la bretoane"...  și, siguuur, aș fi rămas fără "materie primă"... de la rădăcină... 
Plus că... dacă aș fi făcut asta... cum l-aș mai face pe soțul meu să  se "simtă", de fiecare dată când mă vede... că urmează să MERGEM... la shopping de "pantofi adevărați" și, fie vorba între noi, nu numai...

Bine ai venit primăvară!!!