Cumpăr o rază de soare!!!

Un cenuşiu învolburat se revarsă asupra târguşorului. Un mic oraş căptuşit de suflete amorţite în iarna ce stă să înnopteze. Ca pe ultima sută de metri, picuri mici şi moi alunecă tacit prin văzduhul zgribulit. Atmosfera fadă proiectează un sfârşit de februarie într-o stare de fapt mohorâtă. Natură golaşă, oameni înfofoliţi. Echilibru sau lipsă de armonie?! Paşi grăbiţi, mâini ascunse, capete aplecate sub glugile largi. Priviri tocite în betonul rece. Sau tăioase în aburii dimineţii târzii. Cărări de bălţi tulburi, (încă) petece de zăpadă frământate în mâzga trotuarelor. Şi nicio urmă de lumină aurie. Apariţie firavă, petale albe agăţate verdelui proaspăt al unor ghiocei. Înşiraţi pe margini de tarabe, bănci sau cuprinşi de mâini darnice  luptă să învingă griul cocoţat. Scuturi ale convingerilor primăveratice, şnururi alb-roşii sunt pregătite să se împletească într-un optimism de martie. Şi nicio sclipire de chihlimbar. Timid, speranţe cu parfum de visuri, de împliniri încep să încolţească gândurile în hibernare. Mi-ar plăcea să pot să cumpăr o rază de soare! Să o aprind în zi de întâi de Mărţişor! Să lumineze, triumfător, zâmbete, să coloreze, elegant, muguri şi spic de iarbă crudă, să încălzească, cu pasiune, suflete amorţite. „Salutare, primăvară! Timp frumos, bine-ai venit!” să răsune în glasuri curate şi aceasta să fie plata unei „achiziţii” îndrăzneţe.